Credincioşii îl prăznuiesc sâmbătă pe Sfântul Apostol Andrei, considerat creştinătorul neamului românesc.
Numit şi „Cel dintâi chemat”, Sfântul Andrei a fost primul apostol care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la propovăduirea Evangheliei. El s-a născut în Betsaida Galileia, pe ţărmul Lacului Ghenizaret, la nord de Israel. Conform Sfintei Scripturi, Andrei era fratele lui Simon Petru, ambii fiind pescari şi lucrând cu tatăl lor.
Alături de ceilalţi Apostoli, îl urmează şi însoţeşte pe Mântuitorul pe drumurile Ţării Sfinte. Asistă şi la foarte multe minuni pe care Hristos le-a făcut atât timp cât El a fost pe Pământ. De asemenea, Andrei a văzut şi Patimile Domnului, plângând nespus de mult la moartea Mântuitorului. Totuşi, credinţa sa a rămas de neclintit, iar Domnul nostru i se arată atât lui, căt şi celorlalţi apostoli, în ziua Învierii. După Pogorârea Sfântului Duh, prin tragere la sorţi, toţi Apostolii au primit teritoriile în care urmau să predice. Astfel, Sfântul Apostol Andrei a mers să predice în Scytia şi Asia Mică.
Sfantul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se ştie exactitate anul morţii sale, însă se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuţiile lui Nero (54-68) sau Diocleţian (81-96). A fost răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”.
Conform Sinaxarului, în data de 3 martie 357, cinstitele moaşte ale Sfântului Andrei au fost mutate de la Patras la Constantinopol, de către Sfântul Artemie, din porunca Împăratului Constantiu, fiul Sfântului Constantin cel Mare, fiind aşezate alături de moaştele Sfântului Luca Evanghelistul şi cu ale Sfântului Timotei, în biserica Sfinţilor Apostoli.
Dacă documentele istorice sunt destul de sărace în privinţa trecerii sale pe meleagurile noastre, tradiţia păstează vie amintirea prezenţei Sfântului Apostol Andrei pe pământ românesc în mai multe forme, printre care se numără colindele, legendele şi alte obiceiuri populare. Spre exemplu, potrivit tradiţiei, Sfântul Andrei a fost numit şi „Apostolul Lupilor”, deoarece le-a transmis cuvântul Evangheliei geto-dacilor, care aveau lupul ca simbol şi steag de luptă. De altfel, ei înşişi îşi spuneau „lupi” (acesta e înţelesul etimologic al cuvântului „daci”). Tot tradiţia mai spune că un lup care a stat alături de daci la căderea cetăţii Sarmizegetusa, în timpul asediului romanilor, l-ar fi ajutat pe Sfântul Andrei să-şi găsească adăpost şi l-ar fi condus către o peşteră din Dobrogea, scrie doxologia.ro.
Această peşteră, în care se spune că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei în timpul în care a propovăduit Evanghelia pe teritoriul ţării noastre, se află la 4 kilometri distanţă de localitatea Ion Corvin, în judeţul Constanţa. În anul 1944, peştera a fost transformată în biserică, prin purtarea de grijă a Episcopului Tomisului de atunci, Chesarie Păunescu.
