Anul 2024 a fost unul de răscruce pentru agricultura românească, cu provocări fără precedent care au pus la încercare fermierii din întreaga țară. De la secetă extremă în regiunile sudice, până la inundații devastatoare în nord și est, schimbările climatice au redefinit modul în care sunt gestionate resursele și culturile agricole. În acest context, România a înregistrat o performanță îngrijorătoare pe plan european, ocupând primul loc în clasamentul creșterii prețurilor la produsele alimentare.
Pagubele suferite de fermieri în acest an au determinat autorităţile să aloce sume considerabile din bugetul naţional şi să solicite sprijin Comisiei Europene având în vedere că astfel de fenomene climatice atipice s-au înregistrat nu doar în România ci şi în Europa.
Preţul combustibililor şi al inputurilor, afluxul masiv de produse agricole din Ucraina pe o infrastructură de transport şi de depozitare insuficientă au influenţat negativ piaţa agricolă şi alimentară din România.
Sfârşitul anului 2024 găseşte România pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor. Alimentele înregistrează o creştere a preţurilor de 5,11% în noiembrie 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, după cele mai recente date statistice, ceea ce a determinat Guvernul de la Bucureşti să continue şi în 2025 măsura de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază.
Protestele fermierilor
La începutul anului 2024, fermierii români s-au confruntat cu o criză profundă generată de multiple probleme: secetă prelungită, efectele războiului din Ucraina, perturbarea pieței europene și dificultăți financiare. Nemulțumirile lor s-au alăturat celor ale transportatorilor afectați de accize mari la motorină, prețuri RCA ridicate și schimbări legislative. Aceste grupuri au organizat proteste masive, extinse în 22 de județe, blocând drumuri și afectând tranzitul cerealelor ucrainene prin Portul Constanța.
Guvernul, condus de premierul Marcel Ciolacu, a fost forțat să negocieze și să adopte rapid modificări legislative pentru a răspunde cerințelor protestatarilor. Situația din România a reflectat o tendință regională, cu proteste similare în mai multe țări europene, unde fermierii au reclamat măsurile de combatere a schimbărilor climatice, creșterea taxelor și concurența importurilor ieftine, ducând astfel nemulțumirile la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană a propus o serie de măsuri de simplificare destinate reducerii poverii administrative pentru fermieri precum şi pentru a limita exporturile Ucrainei de cereale şi alimente.
Fenomene climatice extreme
În 2024, sectorul agricol din România s-a confruntat cu multiple provocări care au pus la încercare reziliența acestuia. Factorii climatici nefavorabili au afectat culturile și recoltele din areale agricole extinse, în timp ce creșterea prețurilor la gaze și energie electrică a amplificat costurile pentru resursele agricole, precum combustibilul, îngrășămintele și semințele. În plus, importurile masive de produse agricole și alimentare din Ucraina au generat concurență neloială, afectând negativ prețurile și veniturile fermierilor români, potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sectorul zootehnic a fost grav afectat de mai multe crize, focarele de pestă porcină africană, gripă aviară și pesta micilor rumegătoare au generat pierderi semnificative, în timp ce importurile masive de carne de pasăre, ouă și cereale din Ucraina au intensificat presiunea asupra producătorilor locali. Seceta prelungită, care a redus producția de iarbă pe pajiști, a forțat mulți crescători să își reducă efectivele de animale, amplificând dificultățile din acest sector.
Datele centralizate în toamna acestui an au arătat pagube pe o suprafaţă de peste 320.000 hectare la culturile înfiinţate în toamna lui 2023, din care peste 200.000 hectare cu grâu, şi de 2,2 milioane de hectare pentru culturile din primăvara anului 2024, în special porumb şi floarea soarelui, dar şi plantaţii pomicole şi viticole. Ministerul Agriculturii anunţa la acea vreme că va acorda despăgubiri de 500-600 de milioane de euro. La rândul ei, Comisia Europeană a aprobat României, la finele lunii octombrie, o schemă de ajutor de stat în valoare de două miliarde de lei (400 milioane de euro), având drept scop despăgubirea fermierilor pentru pagubele suferite din cauza secetei severe în perioada septembrie 2023-august 2024.
În plus, organizaţiile fermierilor au susţinut că efectele schimbărilor climatice şi costurile disproporţionate au dus la diminuarea veniturilor acestora şi la apariţia falimentelor în 2024.
Datele furnizate de AFR arată că în 2024 recolta de cereale a scăzut, în medie, cu 21,3%, trasă în jos de volumele scăzute de grâu (-14%) şi porumb (-27%), influenţate fiind de condiţiile meteorologice care au afectat randamentele dar şi suprafaţa semănată, rezultând o scădere a suprafeţelor cultivate faţă de 2023.
Preţurile au scăzut şi în producţia animală, aproximativ cu 2,3% pentru toate sectoarele combinate, dar au crescut uşor la bovine din cauza decapitalizării continue.
În ceea ce priveşte preţul îngrăşămintelor şi al amendamentelor de sol, acesta scade cu 35,5% după o explozie în 2022 şi 2023, contribuind la o creştere a volumelor de +7,4%. Scăderea preţului consumului intermediar nu compensează însă scăderea valorii adăugate brute a sectorului agricol (-6,6%), după o scădere deja în 2023 (-5,3%). Odată luată în considerare inflaţia, această scădere ar fi, în termeni reali, de -7,7%, după o scădere de -9,6% în 2023. Anii 2021 şi 2022 fuseseră marcaţi de o creştere de + 8,7% şi respectiv +14,4%, se arată în analiza AFR.
Plafonarea adaosului comercial
Începând cu august 2023, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, inițial aplicată la 14 grupe de produse, a fost extinsă la 20 de produse în 2024, măsura având ca scop reducerea inflației și creșterea puterii de cumpărare. Conform ministrului Agriculturii, Florin Barbu, această inițiativă a redus prețurile produselor alimentare cu procente între 8% și peste 28%, contribuind la scăderea inflației la 6,6%.
La mijlocul anului, ministrul a propus extinderea plafonării la toate produsele procesate în România, dar această idee a întâmpinat opoziție din partea industriei alimentare, retailerilor și producătorilor agricoli. Ca urmare, propunerea a fost înlocuită cu o monitorizare a prețurilor și adaosurilor comerciale până la finalul lui 2024.
În ultima ședință de guvern din decembrie, s-a decis prelungirea măsurii plafonării adaosului la alimentele de bază până la 30 iunie 2025, consolidând astfel un instrument considerat eficient pentru stabilizarea pieței.
Programe de sprijin și fonduri europene
În 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a implementat diverse programe de sprijin pentru fermierii români:
- Subvenții și ajutoare financiare: 462,5 milioane lei pentru motorină agricolă, 1,557 miliarde lei pentru producția vegetală afectată de criza din Ucraina și compensații de 1.000 lei/ha pentru culturile afectate de secetă, totalizând peste 2 miliarde lei.
- Programe pentru culturi specifice: Ajutoare pentru tomate, usturoi, cartofi și legume în spații protejate, cu fonduri totale de peste 457 milioane lei.
- Sprijin în sectorul zootehnic: ANT și alte scheme de susținere pentru bovine, ovine, caprine, suine și păsări, însumând peste 1,6 miliarde lei.
- Dezvoltare și inovare: Programele „Investalim” și „IMM Plus” au fost lansate pentru modernizarea industriei alimentare, promovarea exporturilor, digitalizare și inovare, cu bugete totale de 590 milioane euro, respectiv finanțări punctuale pentru exportatori.
Aceste măsuri au vizat atenuarea impactului crizelor externe și climatice, susținerea competitivității producătorilor locali și consolidarea industriei alimentare.
Potrivit preşedintelui AFR, toate programele începute trebuie continuate, iar acest lucru se poate face numai printr-o politică publică asumată de toate partidele. Anul 2024 a însemnat alocări de 4,4 miliarde lei de la bugetul de stat şi 17,9 miliarde lei din fonduri europene la care s-au adăugat 6,4 miliarde lei avans plătit de APIA, deci circa 28,7 miliarde de euro destinaţi producătorilor romani.
„Sunt bune programele începute însă ele trebuie continuate, ne trebuie o politică publică care să fie asumată de toate partidele astfel încât direcţiile de acţiune să nu se mai schimbe la fiecare schimbare de guvern. Trebuie alocate fonduri de investiţii pentru fermele mici şi mijlocii care să le permită acestora să producă pentru piaţă şi poate că asocierea lor în cooperative nu va mai fi privită cu dispreţ. România beneficiază de subvenţii europene generoase însă birocraţia trebuie redusă, sarcina este cu atât mai mare în cazul fermelor mici care au nevoie atât de consultanţi financiari cât şi tehnici. Nu poţi investi după “ureche”, trebuie să ai o expertiză în spate, sper că expresia: lasă ba, că ştim noi ce trebuie făcut n-avem nevoie de specialişti” să fi devenit caducă”, a mai spus Daniel Botănoiu.
În 2024, fondurile prin Politica Agricolă Comună au crescut cu 5,3%, însă birocraţia şi lipsa de transparenţă a făcut ca accesul la ele să se facă în continuare cu greutate, mai ales în cazul fermelor mici, afirmă şeful AFR. Doar 39% dintre fermierii mici au reuşit să acceseze aceste fonduri, faţă de 85% în cazul fermierilor mari.
Fermierii români au beneficiat de sprijin semnificativ prin plăți și finanțări provenite din fonduri europene și naționale, gestionate de APIA și AFIR:
Plăți prin APIA:
- Total fonduri: 13,5 miliarde lei (9,66 miliarde din FEGA, 952 milioane din FEADR și 1,53 miliarde din Bugetul Național).
- Destinații: Subvenții pentru agricultură ecologică, agromediu, zone defavorizate, sector vegetal, zootehnic și apicol.
- Programe speciale: Ajutor Național Tranzitoriu (1,065 miliarde lei) și Programul Național Apicol (38 milioane lei).
Proiecte gestionate de AFIR:
- Fonduri nerambursabile: 1,027 miliarde euro prin 7 sesiuni de primire pentru irigații, modernizare agricolă și licee agricole.
- Evaluări și selecții: 17.000 cereri analizate, 15.269 proiecte aprobate (3,52 miliarde euro).
- Plăți efectuate: 1,27 miliarde euro pentru proiecte de investiții și măsuri de mediu și climă.
- Absorbția fondurilor: Grad de absorbție PNDR 2014-2020 de 91,3% (11,6 miliarde euro).
Investiții majore:
- Infrastructură: 50,8 milioane euro pentru irigații și drumuri agricole.
- Tinerii fermieri: 155,6 milioane euro pentru finanțare.
- Procesare: 38,6 milioane euro pentru noi unități de procesare.
- Mediu și climă: 606,7 milioane euro pentru măsuri de agro-mediu și climă.
Acești bani au contribuit la susținerea sectorului agricol și la modernizarea infrastructurii rurale, sporind competitivitatea și sustenabilitatea fermierilor români.
Sursa: g4food
Articolul Retrospectiva 2024: Agricultura României marcată de fenomene climatice extreme și primul loc în clasamentul european al scumpirilor apare prima dată în Agroteca.
