Nu suntem egali în fața bolilor: unii oameni sunt mai expuși riscului de a se îmbolnăvi, în ciuda faptului că facem parte din aceeași categorie de vârstă sau din același mediu de lucru. În afară de răspunsurile pe care cercetătorii încă le caută în genetică, se pare că un rol esențial îl are răspunsul organismului la inflamații și că nu e de ajuns ca acest răspuns să fie unul puternic.
În urma publicării în Nature Communication, în luna iunie, a concluziilor unui studiu condus de Sunil Ahuja, profesor de medicină la Centrul de Științe ale Sănătății de la Universitatea din Texas și director al Centrului de Medicină Personalizată al Departamentului de Afaceri al Veteranilor, Scientific American a obținut câteva lămuriri foarte interesante.
Oricât de atenți suntem la dieta zilnică, mai devreme sau mai târziu virușii și bacteriile dăunătoare vor fi o provocare pentru organism. Iar aici e nevoie de intervenția sistemului imunitar. Însă, deși simptomele și cauzele pot fi identice, fiecare persoană se îmbolnăvește diferit și se recuperează diferit. Unii nici nu revin la starea de sănătate anterioară.
Dar de ce unii oameni se îmbolnăvesc mai des?
„În general, s-ar lua în considerare trei factori principali. Una ar fi susceptibilitatea genetică: te naști cu o predispoziție genetică de a te infecta mai ușor. Ați putea avea erori înnăscute, cum ar fi polimorfisme în gene care sunt bine descrise pentru imunitatea gazdei. În al doilea rând ar fi mediile în care există o povară grea de infecție. Dacă vă uitați la strămoșii noștri, mulți dintre ei au murit până la vârsta de 50 de ani, deoarece aveau o încărcătură antigenică mai mare [cantitatea de stres inflamator pe care o provoacă o infecție] înainte de a exista vaccinuri, standarde de viață mai ridicate și o salubritate mai bună. Aceștia sunt un fel de factori statici. Dar apoi al treilea factor este răspunsul la stresul inflamator. S-ar putea să răspund într-un fel la o infecție și în alt fel la o altă infecție. Este un yin-yang. Mediul joacă un rol și aceeași informație genetică care te protejează împotriva unei infecții poate fi dăunătoare pentru o altă infecție. Cu toții avem nevoie de puțină inflamație, dar trebuie să fie cantitatea potrivită, la locul potrivit, la momentul potrivit. Locul rănit sau infectat devine umflat, roșu și cald. Aceste semne de inflamație la locul respectiv spun: „Ajutor, am nevoie de celule albe din sânge să apară la locul respectiv pentru a preveni răspândirea în continuare a acestei inflamații și pentru a permite vindecarea.
”Corpul produce aceste substanțe chimice. Există oameni care pot fi hiperinflamați și hipoinflamați. Oamenii variază în ceea ce privește cantitatea lor de inflamație. În studiul nostru, capacitatea de a controla inflamația și de a păstra imunocompetența a fost asociată cu a fi asimptomatică. Unii oameni sunt infectați, dar nu se îmbolnăvesc pentru că au avut un răspuns inflamator foarte bun”, a precizat Sunil Ahuja pentru Scientific American.
Răspunsul imunitar poate fi mai intens sau mai slab. „Trecem prin astfel de cicluri în mod repetat în viața noastră. Vor fi unii oameni care, în ciuda acestor cicluri repetate, reușesc să își păstreze rezistența; vor exista unele persoane al căror răspuns este moderat degradat; și vor exista unii oameni care au această susceptibilitate la orice vârstă de a se degrada. În ansamblu, un grup poate avea un risc mai mare de a face infecții, dar acest risc este localizat în mare parte acelor persoane cu sănătatea imunitară erodată”, a completat cercetătorul.
Este imunorezistența un indicator mai bun al longevității?
„Persoanele care au imunocompetență ridicată și inflamație scăzută – prin definiție, grupul cel mai protejat – trăiesc mai mult. Apoi îi aveți pe cei cu imunocompetență scăzută și inflamație ridicată. Acești oameni vor muri, din păcate, după ce vor controla vârsta, mai devreme decât alții. Cei care au imunocompetență ridicată, ceea ce este bun, cuplat cu inflamație mare, ceea ce este rău, au o durată de viață intermediară. La fel și cei care au imunocompetență scăzută și inflamație scăzută. Însă unii dintre cei mai apți oameni au făcut gripă și au murit. Printre persoanele care au o sănătate imunitară bună, pot să prezic a priori că se vor descurca la fel de bine în timpul unei infecții? Nu pot prezice asta. Aceasta este problema.”
Tot ce putem face este să aflăm și aplicăm modalitățile de a preveni riscurile de expunere care ar putea să ne protejeze. În rest, medicina și rezultatele ei, diferite de la o persoană la alta, nu au precizia matematicii.
