Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Stanford Medicine explică pentru prima dată, în detaliu, mecanismul prin care vaccinurile anti-COVID pe bază de ARN mesager (ARNm) pot provoca miocardită în cazuri rare, în special la tineri și adolescenți de sex masculin.
„Fără ele, mai mulți oameni s-ar fi îmbolnăvit grav”
Potrivit articolului publicat de Med Stanford, utilizând tehnologii avansate de laborator și date disponibile din studii anterioare, cercetătorii au descoperit o secvență de două etape prin care vaccinurile activează un tip specific de celule imunitare, care, la rândul lor, stimulează un alt tip de celule imunitare. Această activitate inflamatorie are ca rezultat deteriorarea directă a celulelor musculare cardiace, relatează Stanford Medicine.
Vaccinurile pe bază de ARN mesager anti-COVID-19 au fost administrate de miliarde de ori la nivel global și s-au dovedit a fi extrem de sigure, conform Dr. Joseph Wu, director al Institutului de Cardiologie Stanford.
„Vaccinurile pe bază de ARN mesager au făcut o treabă extraordinară în atenuarea pandemiei de COVID”, a afirmat Wu, profesor la Stanford.
„Fără ele, mai mulți oameni s-ar fi îmbolnăvit grav, iar mulți ar fi murit”, spune doctorul.
Miocardita asociată cu vaccinurile anti-COVID
Deși vaccinurile pe bază de ARN mesager sunt considerate o descoperire majoră datorită vitezei cu care pot fi produse și adaptate, ele nu sunt lipsite de riscuri, conform articolului Stanford Medicine. Un risc rar, dar real, este miocardita, o inflamație a țesutului cardiac. Simptomele acesteia, cum ar fi durerea toracică, dificultățile de respirație, febra și palpitațiile, ar putea apărea de obicei la una până la trei zile după administrarea vaccinului, în absența unei infecții virale.
„Nu există blocaje ale vaselor de sânge, așa cum se întâmplă în majoritatea atacurilor de cord. Atunci când simptomele sunt ușoare și inflamația nu a cauzat daune structurale inimii, monitorizăm pacienții pentru a ne asigura că se recuperează”.
Cu toate acestea, cazurile severe pot duce la spitalizări, internări în secțiile de terapie intensivă și, rareori, la deces.
Conform studiului, miocardita asociată vaccinului apare la aproximativ unul din 140.000 de persoane vaccinate după o primă doză și crește la unul din 32.000 după o a doua doză.
Echipa de cercetători a analizat probe de sânge de la persoane vaccinate
Pentru a înțelege de ce apare miocardita post-vaccinare, echipa de cercetători a analizat probe de sânge de la persoane vaccinate, dintre care unele au dezvoltat această afecțiune. Comparând datele, au descoperit niveluri ridicate ale proteinelor CXCL10 și IFN-gamma în sângele celor afectați.
„Credem că aceste două proteine sunt principalii factori declanșatori ai miocarditei”, a explicat Wu.
Aceste proteine fac parte din clasa citokinelor, substanțe secretate de celulele imune pentru a comunica între ele. Cercetătorii au folosit celule imunitare umane, numite macrofage, cultivate în laborator și tratate cu vaccinuri pe bază de ARN mesager. Macrofagele au produs cantități semnificative de CXCL10, iar când au fost adăugate celule T, acestea au început să producă IFN-gamma în cantități crescute.
Vaccinurile făcute de cercetători pe șoareci
Pentru a testa efectele directe ale acestor citokine asupra inimii, cercetătorii au vaccinat șoareci masculi tineri. Rezultatele au arătat niveluri crescute de troponină cardiacă, un marker clinic al leziunilor musculare cardiace. De asemenea, au observat infiltrarea macrofagelor și a neutrofilelor în țesutul cardiac al șoarecilor, similar cu ceea ce se întâmplă la pacienții cu miocardită post-vaccinare.
„Aceste celule imunitare pot provoca daune colaterale țesutului sănătos, inclusiv mușchiului cardiac”, au explicat cercetătorii.
Blocarea activității CXCL10 și IFN-gamma a redus semnificativ aceste efecte.
Suplimentul alimentar investigat de cercetători
Genisteina, o substanță derivată din soia, cunoscută pentru proprietățile sale antiinflamatorii, s-a dovedit eficientă în reducerea efectelor negative ale vaccinurilor asupra inimii în experimentele realizate pe celule, sfere cardiace și șoareci.
„Genisteina este absorbită slab atunci când este administrată oral. Nimeni nu a făcut o supradoză de tofu”, a spus Wu, subliniind că substanța utilizată în studiu era mai pură și mai concentrată decât suplimentele alimentare obișnuite.
Studiul sugerează că răspunsul inflamator indus de vaccinurile pe bază de ARN mesager ar putea afecta și alte organe, cum ar fi plămânii, ficatul și rinichii.
„Este posibil ca genisteina să poată inversa și aceste modificări”, a adăugat Wu.
Acest studiu, publicat în Science Translational Medicine pe 10 decembrie, a fost realizat de echipa lui Wu împreună cu Masataka Nishiga, acum profesor asistent la Universitatea de Stat din Ohio, și Xu Cao, autor principal și cercetător postdoctoral la Stanford Medicine.
