Consumatorii de manele, cu venituri sub 2.500 de lei lunar și un nivel scăzut de educație, sunt în principal persoane din mediul rural, cu vârste între 35 și 50 de ani, arată Barometrul de Consum Cultural publicat pe 12 noiembrie.
Deși evită activități culturale precum cinemaul, teatrul sau festivalurile, aceștia ascultă audiobooks, se întâlnesc frecvent cu prietenii și merg la biserică. Manelele ocupă locul 5 în preferințele muzicale ale românilor, conform studiului.
Barometrul Consumului Cultural 2023: Profilul ascultătorilor de manele
Studiul arată că un român din cinci a citit cel mult cinci cărți pe an, iar femeile citesc mai puțin și mai rar decât bărbații. În ediția din acest an a Barometrului de Consum Cultural, cercetarea a urmărit să coreleze practicile culturale ale respondenților cu genurile muzicale preferate, analizând activități precum mersul la teatru, cinema, târguri de carte sau consumul de filme pe platforme de streaming în funcție de preferințele muzicale ale acestora.
Studiul a inclus o analiză detaliată pentru patru genuri muzicale, construind profiluri distincte pentru consumatorii de muzică cultă, muzică folclorică și etno, rock și manele. Rezultatele au permis evaluarea preferințelor acestora și în alte domenii, cum ar fi participarea la spectacole de teatru, mersul la cinema sau implicarea în diverse activități nonculturale în spațiul public.
La nivel național, muzica populară, pop autohtonă sau internațională, rock și manele (pe locul 5) sunt cele mai ascultate genuri muzicale.
Ascultătorii de manele se regăsesc în principal în categoriile de vârstă 18-35 și 36-50 de ani, cu o preponderență pentru cea din urmă. Majoritatea sunt bărbați, iar din perspectiva educațională, cei mai mulți au un nivel scăzut de școlarizare, cel mult gimnaziu.
Consum cultural public – cei care ascultă manele nu merg la cinema, teatru sau festivaluri de muzică dar se întâlnesc des cu prietenii și merg la biserică
Studiul evidențiază că majoritatea ascultătorilor de manele provin din mediul rural, au venituri sub 2.500 de lei lunar și un nivel scăzut de educație.
Consumul cultural al acestora este limitat: merg rar la cinema, festivaluri, sau spectacole de teatru și aproape niciodată la evenimente de muzică cultă, târguri de carte sau expoziții. Vizitele la muzee, galerii, monumente istorice sau situri arheologice sunt ocazionale.
Descoperă și: România, lider în UE: Aproape 95% dintre elevii de gimnaziu studiau cel puțin două limbi străine în 2022
În schimb, preferă activități sociale precum întâlnirile frecvente cu prietenii și rudele, participarea la sărbători locale și plimbările în parcuri. De asemenea, merg ocazional la biserică și restaurante și vizitează mall-urile pentru cumpărături sau alte activități, dar evită competițiile sportive și călătoriile. Comparativ, persoanele care ascultă muzică cultă au un consum cultural mai diversificat.
Consum cultural non public – cei care ascultă manele citesc rar cărți pe hârtie sau online dar ascultă audio books
Barometrul de Consum Cultural 2023, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pe un eșantion național reprezentativ de 1.035 de persoane, evidențiază comportamentele culturale ale consumatorilor de manele.
Aceștia preferă să asculte muzică acasă și să urmărească programe TV, în special emisiuni de divertisment, filme romantice, comedii, de acțiune și animații. Lectura este rar practicată, majoritatea citind maximum cinci cărți pe an, de obicei pentru relaxare. Alte genuri muzicale preferate includ muzica populară, etno și, ocazional, pop autohtonă.
Consumul cultural digital este orientat spre streaming online de filme și emisiuni, însă folosirea internetului pentru vizitarea site-urilor culturale, cumpărarea de cărți sau bilete la evenimente este foarte redusă. Studiul a fost realizat în septembrie-octombrie 2023, utilizând metoda CATI și o eroare maximă de ±3,1%.
Sursaa. edupedu.ro
Articolul Barometrul Consumului Cultural 2023: Profilul ascultătorilor de manele. Cei mai mulți provin din mediul rural, au între 36 și 50 de ani, cel mult 8 clase și un venit sub 2.500 de lei apare prima dată în Pedagoteca.
