Multe dintre antibioticele folosite pentru infecțiile comune ale copilăriei nu mai sunt eficiente, avertizează specialiștii în sănătate, conform studyfinds.com. În plus, chiar dacă antibioticele trebuie administrate doar atunci când este confirmată infecția bacteriană, mulți medici și părinți aleg să administreze copiilor antibiotice chiar și pentru viroze – anul trecut, în România, consumul de antibiotice pentru copii a crescut cu 50%. Cu cât consumul crește, cu atât antibiticele devin mai ineficiente atunci când chiar este necesară administrarea lor.
Organizația Mondială a Sănătății a inclus rezistența la antibiotice și prescripția excesivă de antibiotice printre primele 10 amenințări la adresa sănătății globale pentru următorul interval de timp.
Prevalența în creștere a rezistenței la antibiotice duce la o creștere alarmantă a numărului de copii mici care mor din cauza unor afecțiuni precum pneumonia, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Sydney. Studiul lor a arătat că multe antibiotice sunt acum mai puțin de 50 la sută eficiente în tratarea infecțiilor, inclusiv pneumonia, sepsisul și meningita la sugari și copii mici, ducând la mii de decese inutile în fiecare an.
În descoperirile lor, cercetătorilor de la Universitatea din Sydney au subliniat că ceftriaxona, un antibiotic prescris în mod obișnuit în Australia, este eficientă doar în unul din trei cazuri de meningită asociată cu sepsis la nou-născuți. În ciuda eficacității sale scăzute, acest antibiotic rămâne utilizat pe scară largă. În plus, echipa a subliniat că numeroase antibiotice care în prezent eșuează sunt încă aprobate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acest lucru i-a determinat pe cercetători să solicite de urgență o actualizare a liniilor directoare existente, ultimele dintre acestea fiind stabilite în urmă cu zece ani, în 2013.
Recent, OMS a recunoscut rezistența la antimicrobiene (AMR) drept una dintre primele 10 amenințări pentru sănătatea publică cu care se confruntă umanitatea. Experții implicați în studiu au susținut că AMR este deosebit de dăunătoare pentru copii, deoarece noile antibiotice sunt mai puțin susceptibile de a fi testate și ulterior puse la dispoziția acestui grup demografic.
La nivel global, aproximativ 570.000 de nou-născuți cedează anual la sepsis, multe dintre aceste decese fiind atribuite incapacității antibioticelor de a trata tulpinile rezistente de bacterii. Dr. Phoebe Williams de la Școala de Sănătate Publică a Universității, care a condus studiul, a subliniat gravitatea situației și a cerut o finanțare sporită pentru cercetarea tratamentelor cu antibiotice pentru copii. „Rezistența la antibiotice crește mai rapid decât ne dăm seama. Avem nevoie urgent de noi soluții pentru a opri infecțiile invazive multirezistente și decesele inutile a mii de copii în fiecare an.”
„Concentrarea clinică a antibioticelor pe adulți și prea des pe copii și nou-născuți sunt lăsate afară. Asta înseamnă că avem opțiuni și date foarte limitate pentru tratamente noi”, continuă Dr. Wiliams.
În ciuda ineficienței sale, ceftriaxona continuă să fie o alegere comună pentru tratarea pneumoniei și a infecțiilor tractului urinar la copiii din Australia. În plus, gentamicina, un alt antibiotic, s-a dovedit a fi potențial eficient în mai puțin de jumătate din toate cazurile de sepsis și meningită din copilărie. Este de obicei prescris împreună cu aminopenicilinele, care au fost, de asemenea, considerate ineficiente în tratarea infecțiilor sângelui la sugari și copii.
În România, consumul de antibiotice pentru copii a crescut cu 50%
În România, anul trecut, consumul de antibiotice pentru copii a crescut cu 50%, conform unei declarații făcute de Dragoș Damian, directorul general al companiei producătoare de medicamente Terapia Cluj. „Consumul de Amoxicilină plus Acid Clavulanic, – Augmentin, Amoksiclav, Enhancin, – cel mai popular antibiotic prescris a crescut anul acesta cu 50% pentru formele pediatrice. Până și noi în industrie suntem uimiți, nu mai spun că nu putem fabrica astfel de cantități”, a declarat Dragoș Damian.
Ce spun datele din cel mai recrent raport al Consumul de antibiotice, Rezistența Microbiană și Infecții Asociate Asistenței Medicale în România – 2020 (CARMIAAM)?
Încă suntem campioni la consumul de antibiotice. Consumul total de antibiotice în anul 2020 a scăzut cu 3% față de anul 2019, cu 3,5% mai mult față de anii 2016-2017. Această reducere a consumului este mult mai mică față de cea înregistrată în anul 2020 de aproape toate statele din UE/EEA; media ponderată a consumului de antibiotice în anul 2020 la nivel european a scăzut cu 15,5% față de anul anterior, în condițiile pandemiei SARS-CoV-2, când patologia infecțioasă a fost dominată de o infecție virală, iar numărul de intervenții chirurgicale elective sa redus, și în consecință și profilaxiile antibiotice perioperatorii.
Diferența dintre consumul național și media ponderată europeană a crescut de la 6,4 DDD/1000loc/zi la 8,8 DDD/1000 loc/zi. Acest consum ne menține pe locul al 3-lea, în urma Greciei și a Ciprului.
Primele trei grupe de antibiotice au fost penicilinele – 40,4%, macrolidele – 17,8% și cefalosporinele – 16,7%; se observă creșterea ponderii macrolidelor, urmare a utilizării nejustificate pe scară largă a azitromicinei în tratamentul COVID-19.
Infecţiile asociate asistenței medicale (IAAM) rămân și în 2020 o patologie mult subestimată in România, cu o incidență de 1,04% din totalul pacienților externați, pe baza raportărilor statistice a majorității spitalelor din România.
În România, anul 2020 a fost o șansă ratată pentru reducerea consumului de antibiotice. Consumul de antibiotice a scăzut cu 3% față de anul 2019, în condițiile pandemiei SARS-CoV-2, cu mai puține internări pentru chirurgie electivă și cu patologia infecțioasă dominată de această viroză; totuși, având în vedere scăderea consumului mediu european, cu 18%, se poate considera că s-au folosit pe scară largă antibiotice în mod nejustificat (în special macrolide), conform aceluiași raport.
Deși de câțiva ani a fost tras un semnal de alarmă în privința îmbolnăvirilor determinate de Clostridides difficile, iar infecțiile cu germeni multirezistenți sunt frecvent semnalate, s-a accentuat utilizarea preferențială a categoriilor de antibiotice puternic inductoare de ICD, a celor cu spectru larg și a celor cu risc major de selectare de bacterii MDR/XDR. Indicele consumului de antibiotice cu spectru larg a atins un maxim, iar ponderea antibioticelor de primă linie a scăzut la un minim pentru perioada 2011-2020, ceea ce ne îndepărtează de obiectivul propus de OMS, de a reprezenta 60% din totalul antibioticelor utilizate în 2023. În schimb a continuat scăderea utilizării unor antibiotice de primă linie precum penicilinele.
În România datele disponibile indică un nivel ridicat și în creștere al rezistenței bacteriene pentru unele specii implicate mai frecvent în IAAM Pentru mai multe bacterii patogene, ponderea izolatelor rezistente la antibiotice in România este în continuare una dintre cele mai ridicate din Europa (ex: P aeruginosa, Acinetobacter spp., Klebsiella pneumoniae, MRSA, VRE). Aceste valori au crescut încă și mai mult pentru rezistența la carbapeneme și rezistența extinsă în cazul a două specii implicate majoritar/exclusiv în etiologia IAAM: K pneumoniae (creștere explozivă a rezistenței la carbapeneme) și Acinetobacter spp. Validitatea datelor de rezistență bacteriană comunicate către EARS-Net este susținută de rezultatele raportate de spitalele participante la sistemul de supraveghere a IAAM.
