Amețeala și vertijul sunt simptome frecvente care pot avea multiple cauze, însă una dintre cele mai comune surse ale acestora este o disfuncție a urechii interne. Urechea internă joacă un rol esențial în menținerea echilibrului și orientării spațiale, iar atunci când este afectată, poate determina senzații de instabilitate, mișcare falsă sau pierdere a echilibrului.
Amețeala este adesea descrisă ca o senzație de slăbiciune, cap ușor sau pierdere a stabilității, în timp ce vertijul se manifestă prin senzația că mediul înconjurător se rotește sau că persoana se învârte, chiar și atunci când stă nemișcată. Aceste simptome pot varia în intensitate și durată, afectând semnificativ activitățile zilnice.
Cauzele amețelii și vertijului legate de urechea internă
Disfuncțiile urechii interne pot interfera cu sistemul vestibular, responsabil pentru echilibru, și pot provoca episoade de amețeală și vertij. Printre cele mai frecvente afecțiuni care afectează urechea internă se numără:
Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB)
VPPB este una dintre cele mai comune cauze ale vertijului și apare atunci când mici particule de calciu (otoliți) din urechea internă se deplasează în canalele semicirculare, interferând cu percepția mișcării. Persoanele cu VPPB pot experimenta episoade scurte de vertij atunci când își schimbă brusc poziția capului, cum ar fi la ridicarea din pat sau la aplecare.
Boala Meniere
Această afecțiune cronică a urechii interne este caracterizată prin acumularea excesivă de lichid în labirintul urechii, ceea ce duce la episoade recurente de vertij sever, însoțite de țiuituri în urechi (tinitus), senzație de plenitudine în ureche și pierderea progresivă a auzului. Crizele de vertij asociate cu boala Meniere pot dura de la câteva minute la câteva ore și pot afecta considerabil calitatea vieții.
Neurita vestibulară și labirintita
Neurita vestibulară este o inflamație a nervului vestibular, responsabil pentru transmiterea semnalelor de echilibru către creier. Aceasta este de obicei cauzată de o infecție virală și poate determina vertij sever, greață și dificultăți de menținere a echilibrului. Labirintita este o afecțiune similară, dar implică și inflamația structurilor urechii interne, ceea ce poate duce și la pierderea temporară a auzului.
Fistula perilimfatică
Această afecțiune rară apare atunci când există o ruptură între urechea internă și urechea medie, permițând lichidului perilimfatic să se scurgă în mod anormal. Simptomele pot include vertij, amețeală și sensibilitate crescută la schimbările de presiune sau zgomote puternice.
Migrena vestibulară
Persoanele care suferă de migrene pot experimenta vertij chiar și în absența durerii de cap. Migrena vestibulară poate provoca episoade de amețeală care durează de la câteva minute la câteva ore și poate fi declanșată de factori precum stresul, oboseala sau anumite alimente.
Simptome asociate cu problemele urechii interne
Pe lângă amețeală și vertij, persoanele cu disfuncții vestibulare pot experimenta și alte simptome, cum ar fi:
- Greață și vărsături;
- Dificultăți de concentrare;
- Sensibilitate la mișcările rapide ale capului;
- Pierderea echilibrului și tendința de a cădea;
- Zgomote sau presiune în urechi;
- Dificultăți de focalizare vizuală.
Dacă aceste simptome persistă sau devin severe, este recomandat un consult medical pentru diagnostic și tratament.
Cum se diagnostichează afecțiunile vestibulare
Un medic ORL din Cluj (sau oricare alt oraș) va efectua o serie de teste pentru a identifica cauza amețelii și vertijului. Printre investigațiile utilizate se numără:
Examinarea clinică
Medicul va evalua istoricul medical al pacientului și va efectua teste pentru echilibru și coordonare, cum ar fi testul Romberg sau testul Fukuda, pentru a determina gradul de afectare vestibulară.
Videonistagmografia (VNG)
Această tehnică utilizează camere video pentru a analiza mișcările involuntare ale ochilor (nistagmus), care pot indica disfuncții ale urechii interne.
Testul Dix-Hallpike
Este utilizat pentru a diagnostica VPPB și implică mișcări controlate ale capului pentru a observa reacția pacientului la schimbările de poziție.
Audiometria
Pentru a determina dacă există pierdere de auz asociată cu problemele vestibulare, medicul poate efectua un test de audiometrie.
Imagistică medicală
În cazurile în care se suspectează afecțiuni neurologice, pot fi necesare investigații imagistice, precum RMN-ul sau tomografia computerizată (CT), pentru a exclude alte cauze ale simptomelor.
Opțiuni de tratament pentru amețeală și vertij
Tratamentul depinde de cauza specifică a simptomelor și poate include metode conservatoare sau intervenții medicale.
Manevre de repoziționare
Pentru pacienții cu VPPB, manevrele Epley sau Semont pot ajuta la repoziționarea otoliților în urechea internă, reducând astfel episoadele de vertij.
Medicație
Medicamentele precum antihistaminicele, benzodiazepinele sau antiemeticele pot ajuta la ameliorarea simptomelor de greață și vertij. În cazul bolii Meniere, diureticele pot reduce acumularea de lichid în urechea internă.
Reabilitare vestibulară
Terapia vestibulară include exerciții specifice pentru recalibrarea sistemului de echilibru și poate fi eficientă pentru pacienții cu neurită vestibulară sau labirintită.
Modificări ale stilului de viață
Evitarea mișcărilor bruște, hidratarea corespunzătoare, gestionarea stresului și evitarea stimulilor vizuali puternici pot ajuta la reducerea frecvenței episoadelor de amețeală și vertij.
Concluzie
Amețeala și vertijul pot avea multiple cauze, iar problemele urechii interne sunt unele dintre cele mai frecvente. Diagnosticarea corectă este esențială pentru stabilirea unui tratament eficient și îmbunătățirea calității vieții. Consultul medical și măsurile adecvate pot ajuta la gestionarea simptomelor și prevenirea episoadelor recurente.
