Profilaxia rahitismului la nou nascuti

Rahitismul carenţial este o boală metabolică  care apare în perioada de creştere a organismului, în condiţiile carenţei de vitamina D şi se caracterizează prin tulburări de mineralizare a osului.

 

Copilul se naşte cu un depozit de vitamină D, suficient pentru primele 8-12 săptămâni de viaţă numai în condiţiile în care  mama  sa în timpul sarcinii  a avut un status normal al vitaminei D. 

Profilaxia rahitismului  cu vitamina D se face respectând următorul protocol:

  • soluţia se  administrează zilnic, per os; 
  • doza recomandată  este de 400-800 U.I./zi;
  • se iniţiază administrarea preparatelor la vârsta de 7 zile după naştere, chiar şi la prematuri (nou născuţi cu greutatea mai mare de 1500 g şi toleranţă digestivă bună);
  • se administrează continuu până la vârsta de 18 luni;

Doza profilactică de vitamina D va fi crescută la 1.000 U.I./zi, pe perioade limitate (nedepăşind o lună), în următoarele situaţii:

–  Sugarii mici ale căror mame nu au primit vitamina D profilactic în timpul sarcinii;

–  Prematurii şi dismaturii, cel puţin în primele luni de viaţă;

–  Sugarii mici (până la 3-4 luni) născuţi în anotimpul rece;

–  Copiii din zonele poluate, cu condiţii de mediu precare, cu pielea hiperpigmentată, din instituţii;

–  Sugarii cu îmbolnăviri acute frecvente, precum şi cei cu spitalizări dese sau prelungite;

–  Copiii cu tratament cronic anticonvulsivant (fenitoină, fenobarbital), sau în tratament cronic cu cortizon.

 De reţinut!

Este contraindicată forma injectabilă, în afara unor situaţii particulare (sindrom de malabsorbţie, atrezie de căi biliare).

Administrarea de calciu nu este necesară în profilaxia rahitismului la copilul care primeşte mai mult de 400 ml de lapte pe zi.

 

La copilul  în vârstă de peste 18 luni

Vitamina D se va administra şi copilului după 18 luni conform următorului protocol:

–         se recomandă până la vârsta de 12-15 ani;

–         numai în perioadele reci ale anului;

–         zilnic per os 400-800 U.I. sau la interval de 7 zile, câte 3.000-5.000 U.I.

De reţinut!

Doza de Vitamina D, recomandată în profilaxie  trebuie ajustată în funcţie de particularităţile individuale ale copilului şi de factorii de risc pentru rahitism identificat.

Administrarea zilnică de doze orale fracţionate (egale cu necesarul zilnic de vitamina D) este considerată cea mai fiziologică metodă de profilaxie, deoarece nu supune organismul la un efort de metabolizare în salturi şi evită supradozajul.

Preparatele medicamentoase de vitamina D2 sau D3  au aceeaşi activitate biologică antirahitică, după metabolizare în produşi activi.

Soluţia orală de vitamina D3   fiind hidrodispersabilă dispune de o absorbţie mai rapidă.

 

 Regimul igieno-dietetic

Regimul de viaţă şi alimentaţia copilului au un rol esenţial în profilaxia rahitismului carenţial.

Pentru evitarea apariţiei rahitismului la copil este important  să se respecte următoarele principii:

  • alăptarea exclusivă în primele 5-6 luni de viaţă;
  • prelungirea alimentaţiei la sân până după vârsta de un an, şi chiar până  la doi ani (recomandare OMS);
  • alimentaţia sugarului cu „formule de lapte pentru sugari” în situaţia în care nu este posibilă alăptarea;
  • evitarea laptelui de vacă şi laptele praf tradiţional  la sugar până la vârsta de 12 luni;
  • introducerea  alimentelor  complementare la sugar în jurul vârstei de 5 luni. Vor fi preferate alimentele bogate în vitamina D (gălbenuşul de ou, ficatul de vită) şi cerealele îmbogăţite în vitamina D şi Fe în detrimentul celor fără adaos;
  • alimentaţia mamei care alăptează trebuie să includă alimente bogate în vitamina D;
  • facilitarea mişcărilor active ale copilului, chiar din primele ore de viaţă (îmbrăcarea în salopetă conferă avantaje în acest sens);
  • expunerea la aer din prima săptămână de viaţă, ţinând cont de greutatea copilului şi de temperatura ambiantă;
  • facilitarea curei helio-marină la copilul peste un an, cu o durată de minimum 10 -12 zile şi cu expunere la soare înainte de ora 10:00 şi după ora 16:00.

De reţinut!

 Se evită administrarea vitaminei D în timpul curei heliomarine, precum şi două săptămâni înainte şi după aceasta.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*