Violenta naste violenta!

Violenta duce la pierderea de mii de vieti anual si la costuri medicale sau de inmormintare uriase. Statisticile arata ca multe din actiunile violente au loc la domiciliu, majoritatea produse intre soti sau intre prieteni. Aproape 50% dintre victime locuiesc cu copii mai mici de 12 ani, care, de cele mai multe ori, devin la randul lor victime. In concluzie, expertii considera ca violenta la domiciliu este principala cauza a copiilor abuzati sau a mortii acestora datorita neglijentei.

Se numeste "violenta in familie" orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri.

Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor. Desi s-au cautat factori specifici care sa explice comportamentul violent in familie nu s-au gasit altii decat cei de natura sociala: atunci cand sotii sunt foarte tineri, cand veniturile familiei sunt foarte scazute, alcoolul si somajul, dificultatile sexuale si lipsa satisfactiei la locul de munca. Unele persoane au probleme de personalitate (comportamente antisociale), ele neavand sentimentul de vinovatie si cainta dupa o intamplare violenta. Multe conflicte apar pe tema rolului femeii in societate.

Tipuri de violenţă:

– violenţa fizică activă – prin care se provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări (lovirea cu pumnul sau piciorul, bătaie);

– violenţa fizică pasivă – impune victimei izolare, inclusiv refuzul de a-şi vizita copiii;

– violenţa psihologică activă – reprezintă agresiuni verbale periodice la adresa victimei;

– violenţă psihologică privind oprirea accesului la bani;

– violenţa sexuală – forţarea la activitate sexuală nedorită.

Cauzele violenţei în familie sunt de ordin social, economic, politic, individual

– social – înrădăcinarea tradiţiei potrivit căreia "bărbatul este capul familiei" şi el decide în toate problemele legate de aceasta, la care se adaugă obiceiul educaţiei copilului "prin bătaie";

– economic – situarea a mai mult de jumătate din familii sub pragul minim de sărăcie duce la amplificarea stress-ului cotidian;

– politic-legislativ – considerarea (multă vreme) a familiei şi a spaţiului său de vieţuire ca fiind tabu, de "neviolat";

– individual – personalitatea, temperamentul şi caracterul indivizilor sunt factori psihologici ai violenţelor în familie.

Un individ frustrat, fără loc de muncă, apăsat de grija traiului de mâine, cu copii, aflat uneori sub influenţa băuturilor alcoolice, ajunge să nu se mai controleze şi să-şi reverse agresivitatea în familie.

Mai întotdeauna în astfel de cazuri, cel puternic îşi descarcă agresivitatea asupra celui slab: bărbatul asupra femeii, femeia asupra copilului, tinerii asupra vârstnicilor.

Gelozia rămâne, de asemenea, o cauză principală a agresivităţii în familie.

Violenta psihologica

Profilul victimei violentei psihologice in familie

In cea mai mare parte sunt femei casatorite sau care traiesc in concubinaj.

  • Incidenta este mai crescuta in randul femeilor de nivel mediu, cu o situatie economica deficitara si/sau instabila, acest fapt reprezentant si una din cauzele majore de suportare indelungata, precum si aparitia copiilor.
  • Media de suportare este in jur de 13-15 ani.
  • Femeile care traiesc in concubinaj considera violenta psihologica mult mai marcanta spre deosebire de cele casatorite.

Profilul persoanei agresor

  • Agresorul principal este sotul sau actualul ori fostul concubin in cele mai multe cazuri.
  • In principal agresorii sunt peste 30 de ani.
  • Aproximativ 50% din cazuri sunt muncitori calificati, urmati de cei necalificati, dar statisticile arata o crestere si in randul intelectualilor.
  • Aproximativ 30% dintre persoanele agresor au fost internate cel putin o data intr-un spital de psihiatrie, iar pentru alte 30% s-a recomandat consultarea unui psihiatru sau a unui psiholog.
  • Pesoana agresor consuma in mod frecvent alcool.
  • In cele mai multe cazuri, agresorul a avut o copilarie marcata de neintelegeri si/sau violenta fizica sau verbala.

De ce ramanem totusi impreuna?

Motivele pentru care femeile isi pleaca mandria si suporta jignirile si violentele sunt nenumarate.

De multe ori, ca sa-si justifice atitudinea de indolenta, femeile agresate invoca cel mai adesea problemele financiare si/sau lipsa unei locuinte, se gandesc sa nu isi produca suferinta copiilor, dar le este teama si de gura lumii.

Trebuie luat in considerare si faptul ca victimele s-au obisnuit: "asa ceva gasesti in orice familie" sau nu inceteaza sa spere ca agresorul se va schimba.

Violenta domestica si efectul ei asupra copiilor

Expunerea la violenta poate avea efecte semnificative asupra copiilor pe parcursul dezvoltarii lor si influenteaza modul in care acestia isi vor forma relatiile cu cei din jur in copilarie si ca adulti.

Desi expunerea la violenta poate avea consecinte serioase asupra copiilor, ei pot trece peste efecte mai usor daca anumiti factori sunt prezenti in viata lor. Un copil care creste inconjurat de dragoste si atentie din partea unor adulti care cunosc efectele violentei si stiu sa ofere stabilitate si liniste, are sanse mari sa creasca frumos si sa fie un adult fericit. Scolile, centrele comunitare si programele recreationale pot si ele oferi copiilor o sansa de a scapa de violenta, de a-si capata propria independenta si incredere si de a invata cum sa se descurce in viata.

O parte din adulti cred ca un copil de 6 luni sau mai mic, care asista la scene violente (ca de pilda tatal o loveste mereu pe mama), nu va suferi mult deoarece nu are memorie pe termen lung. Nimic mai fals. Copiii sunt ca buretii. Ei absorb tot ce se intampla in jurul lor de la cele mai fragede varste. Ei percep violenta si furia care-i inconjoara asa cum percep si dragostea si atentia din partea celor care ii ingrijesc. Din aceasta cauza, natura si calitatea relatiilor cu un copil chiar foarte mic conteaza foarte mult pentru dezvoltarea lui pe viitor.

Violenta afecteaza viata tuturor celor care sunt martori la ea. Pentru copii, violenta are urmari psihologice, emotionale si de dezvoltare. Chiar si la copiii foarte mici, martori la violenta, pot apare simptome de genul: anxietate, cosmaruri, regresie in limbaj sau in dezvoltarea motorie si stres post-traumatic. De asemenea, increderea in propria persoana sau in cei cu care vine in contact poate avea de suferit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*