11 aprilie – Ziua internationala a Bolii Parkinson

Ziua Mondială Parkinson este celebrată anual pentru a creşte gradul de conştientizare a populatiei asupra  bolii Parkinson şi efectele acesteia asupra  indivizilor, familiilor cat si asupra comunităţii in general. Gradul de conştientizare mai mare al populatiei va reduce stigmatizarea asociata cu boala, înţelegerea şi conştientizarea comunităţii deasemenea va avea ca efect o mai bună calitate a vieţii pentru cei care sufera de aceasta afectiune.

Oamenii din întreaga lume sarbatoresc in diverse moduri aceasta zi: merg pe jos, alearga, se plimba cu  bicicleta, danseaza,  vorbesc, participa la conferinte, doneze bani si timp cu scopul de  a găsi un leac pentru sensibilizarea comunitatii asupra bolii Parkinson.

Ce este Boala Parkinson si ce o determina?

Din cele mai vechi timpuri. Medicul greco–roman, Galen a descris 2 tipuri de tremur: al mainilor si al corpului.

Ca afecţiune medicală, este recunoscută din 1817, odată cu publicarea "Eseului despre paralizia tremurătoare" unde Dr. James Parkinson, cel care a dat denumirea afecţiunii (născut în 1755, ca  fiul unui chirurg şi a unei farmaciste) scria:

"Simptomele sunt percepute iniţial ca un sentiment de slăbiciune uşoară, cu înclinaţie, cu un tremur în unele ocazii. Pe măsură ce boala se agravează pacienţii sunt nevoiţi să se aplece în faţă în timpul mersului pe jos păşind cu paşi mai scurţi târşiitori şi adăugaţi sau într-un ritm mult mai rapid”

Boala Parkinson, asa cum au stabilit in anul 1960 savantii When Ehringer si Hornykiewic, este o dereglare a creierului cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care produc dopamina (substanta neurotransmitatoare, responsabila cu capacitatea organismului de a-si controla miscarile).

In boala Parkinson, nivelul dopaminei din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale, principala arie afectata fiind situata profund, in substanta cerebrala asa numita "substantia nigra" (substanta neagra).

Dopamina actioneaza ca un mesager chimic care trimite semnale sinapsele neuronilor, jucind un rol important in controlul miscarilor si echilibrului. In lipsa dopaminei semnalele sunt blocate si astfel nu se mai poate face controlul miscarilor.

Majoritatea cazurilor de boala Parkinson sunt sporadice, ocazional boala regasindu-se in aceasi familie.

Teoria sustine ca boala Parkinson s-ar putea transmite prin intermediul unui defect din genele mitocondrilor.

Care sunt factorii ce pot conduce la aparitia bolii Parkinson?

Ambientali Expunerea la pesticide este asociata cu un risc crescut de dezvoltare a bolii Parkinson prin distrugerea neuronilor, riscul crescind cu pana la 70% comparativ cu persoanele care sunt ferite, potrivit unui studiu realizat la Universitatea Harvard din S.U.A.

Neurotoxinele Ingerarea unor droguri de tipul heroinei, respectiv a substantei M.P.T.P ( 1 metil 4 fenil 1, 2, 3, 6 tetrapiridina) – poate conduce la moartea neuronilor producatori de dopamina.

Neuroprotectia Celulele producatoare de dopamina sunt expuse unui risc sporit din partea radicalilor liberi. Principala coenzima evidentiata cu un efect antioxidant este coenzima Q 10.

Virusii Desi dupa aparitia unor cazuri de Parkinson, urmare a epidemiilor de encefalita, s-a acreditat ideea vinovatiei unui virus, cercetarile au relevat improbabilitatea ca boala Parkinson sa fie infectioasa.

Loviturile la cap Vatamirile grave sau repetate la cap pot cauza boala Parkinson, exemplul cel mai cunoscut fiind boxerul Muhamad Ali alias Casiu Clay.

Printre simptomele clinice tipice ale bolii se numara: 

  • Tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei. Aceste tremuraturi se manifesta cand membrul afectat este in repaus, putind afecta unul sau mai multe membre si e mai putin vizibil in timpul somnului si al exercitiilor fizice;
  • Rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana devine mic si inghesuit;
  • Lentoare si dificultate in miscari – numite si bradkinezie sau akinezie, pe masura ce boala evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai dificila;
  • Instabilitate posturala;
  • Tulburari de echilibru si coordonare, datorate faptului ca se altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine echilibrul. Aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si sunt extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu ajutorul carjelor sau cadrelor de sustinere.

Tratamentul acestei boli degenerative, evolutive sub tratamentul actual cunoscut si accesibil, este prin definitie un tip de tratament/terapie bazat pe asocieri multiple de medicamente in stadiile mai avansate de evolutie, care necesita de la o etapa la alta reevaluare si individualizare.

Pentru un dignostic si un tratament corect este obligatorie consultarea unui medic specialist.

 

‘’Te poti simti singur, deznadajduit abatut, trist, dar niciodata invins. Poti pierde, poti gresi, poti suferi, dar nu te gandi sa abandonezi. Aminteste-ti, atunci cand e nevoie, ca esti puternic, ca sunt lucruri pe care nimeni nu le poate face mai bine decat tine. Priveste viata cu ochi de invingator. Accepta ce e de acceptat si mergi mai departe. Strange din dinti, spune copacului de langa tine ce te doare, invata de la el sa ramai in picioare si…intoarce-te. Inapoi, la viata."

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*