24 Martie – Ziua Mondială a Tuberculozei

Ziua mondială a tuberculozei se sărbătoreşte anual pe 24 martie, dată la care, în urmă cu 123 de ani, Robert Koch prezenta comunităţii medicale din Berlin descoperirea sa: bacilul tuberculozei. Prin aceasta se doreşte atragerea atenţiei opiniei publice şi sensibilizarea factorilor de decizie cu privire la importanţa acestei probleme de sănătate publică, cu multiple implicaţii de ordin medical, psihologic şi social.

 

Din anul 1985 până în 2002, evoluţia incidenţei în România a înregistrat o continuă creştere, pe fondul deteriorării condiţiilor socio-economice şi al perturbărilor survenite în funcţionarea sistemului de sănătate. În anul 2003, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, s-a înregistrat o uşoară reducere a incidenţei anuale a tuberculozei în România. Această scădere reprezintă un prim semn că eforturile depuse în ultimii ani pentru controlul tuberculozei în România încep să arate rezultate pozitive. Totuşi, fiind vorba despre un fenomen biologic, pentru afirmarea cu certitudine a scăderii incidenţei, este nevoie de timp şi de continuarea susţinută a intervenţiilor şi activităţilor. Se poate vorbi, de fapt, de o tendinţă de "stopare" a creşterii incidenţei globale a tuberculozei.

 

Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă, cu evoluţie cronică, caracterizată prin prezenţa de manifestări clinice şi/sau radiologice, determinate de răspunsul organismului-gazdă la infecţia cu Mycobacterium tuberculosis. Boala are o largă răspândire în lume, având caracter endemic şi, netratată sau incorect tratată, are o mortalitate importantă.

 

Simptomul cel mai caracteristic este tusea, care este persistentă (peste 3 săptămâni), se accentuează progresiv, însoţită sau nu de expectoraţie. Bolnavii mai pot acuza febră sau stare subfebrilă, inapetenţă, scădere ponderală, expectoraţie cu sânge (hemoptizie), dureri toracice. De cele mai multe ori, simptomele apar insidios, motiv de întârziere în prezentarea la medic. Din păcate, până în momentul izolării şi tratării, pacientul reprezintă un risc pentru cei din jur, infecţia transmiţându-se în principal pe cale aeriană.

Sursa de bacili este pacientul bolnav de tuberculoză pulmonară, care încă nu a început tratamentul, care elimină în atmosferă bacili vii, ce vor fi inhalaţi de cei din jur. Cei mai afectaţi sunt cei din anturajul bolnavului: familia, mai ales copiii, care sunt expuşi mult timp la aerul infectat cu bacili.

 

 

Sursele de infecţie sunt reprezentate de:

– bolnavii de tuberculoză pulmonară activă (baciliferi), în special cei cu leziuni cavitare

– bolnavii cu tuberculoze extrapulmonare active deschise sau fistulizate (uro-genitale, osteo-articulare, ganglionare etc.)

– animalele bolnave de tuberculoză (în special bovine) prin produse contaminate (lapte).

 

Bolnavii cu TBC trebuie sa urmeze o terapia curativa, care de obicei include doua sau mai mult medicamente antituberculoase, timp de cel putin sase luni. Din pacate, unii bolnavi nu respecta schema si durata de tratament. Astfel apare tuberculoza multirezistenta, transmisibila altor persoane.

Cea mai buna metoda de protectie a copiilor contra tuberculozei este imunizarea cu vaccinul BCG.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*