Avantaje si dezavantajele produselor lactate

Zvonurile că lactatele sunt periculoase sau că produc cancer vin în contradicţie cu opinia medicilor care susţin că este obligatoriu să consumăm zilnic lactate.

Înainte de a elimina ceva din alimentaţie ar fi bine să ştim cât de benefic este pentru sănătatea noastră.

Cu cât sunt mai procesate (au multă sare şi grăsime), cu atât se îndepărtează de formula necesară organismului şi nu sunt recomandate. Există fără îndoială atuuri sau defecte ale diverselor produse lactate, cum ar fi:

Iaurtul natural, cu culturi probiotice, este un aliment medicament pentru flora tractului digestiv. Atenţie! Nu trebuie să conţină adaosuri de fructe, arome, coloranţi, zahăr sau lapte praf.

Urda este aproape complet lipsită de caseină, proteina majoritară, greu digerabilă. Conţine în schimb alte proteine bogate în aminoacizi care intră în compoziţia fibrelor musculare, astfel încât constituie o sursă excelentă pentru formarea masei musculare. Ea are şi o cantitate mică de grăsimi, ceea ce o recomandă pentru menţinerea /scăderea greutăţii corporale.

Brânzeturile topite sunt un fel de junk-food, întrucât conţin săruri de topire, fosfaţi şi citraţi care împiedică fixarea calciului în oase. Ele nu ar trebui consumate deloc.

Brânza proaspătă, caşul, este recomandat în cantităţi moderate. Fiind un aliment foarte bogat caloric şi extrem de gustos poate deveni o sursă de îngrăşare.

Brânzeturile cu mucegai, caşcavalul, feta, brânza de burduf, telemeaua, sunt brânzeturi fermentate, au sare, de aceea necesită o digestie îndelungată şi produc colesterol. Sunt foarte bogate în grăsimi şi trebuie consumate în cantităţi mici.

Cremele de brânză tartinabile sunt adesea „îmbogăţite” cu foarte mulţi aditivi, nefiind recomandate.

Untul are o proporţie echilibrată de acizi graşi esenţiali Ω6:Ω3 de 3:1, fiind o sursă excelentă de grăsimi, vitamine liposolubile şi minerale. Este adevărat că are un conţinut ridicat de acizi graşi saturaţi, dar conţine, de asemenea, şi acizi graşi mononesaturaţi, precum şi lecitina, care împiedică depunerea grăsimii în artere. Copiii, în special, ar trebui să consume 20-40 g unt pe zi, mai ales în perioada de formare a sistemului nervos central, până la 3 ani, dar şi în perioada şcolară. În niciun caz nu trebuie înlocuit cu margarina.

Laptele UHT este un lapte pasteurizat excesiv care nu necesită refrigerare decât după deschidere. Practic 6 luni poate sta pe raft, pentru că proteinele şi calciul rămân nemodificate, sau modificate în proporţie de 10%, având însă valoare nutritivă. Dispar, în schimb, anumite enzime (fermenţi) care în laptele uşor pasteurizat rămân. Medicii recomandă pentru consum laptele cu termenul de valabilitate cel mai mic

 

Această intrare a fost publicată în Utile . Pune legătura în semnele de carte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*