Importanta hidratarii corecte

Aproximativ 65 la sută din organismul unui adult este format din apă. La o greutate de 70 de kilograme, o persoană are nu mai puţin de 45 de litri de apă! Cu toate acestea, este suficient să pierdem doi la sută din această cantitate pentru a ne deshidrata. Consecinţele? Oboseală, dureri de cap, iar în cazurile grave, pierderea cunoştinţei şi chiar decesul.

Ce se întâmplă când pierdem prea multă apă?

Pericolul deshidratării există în orice anotimp, însă vara, din cauza temperaturilor ridicate şi a transpiraţiei mai abundente, riscul este mai mare. La acesta se adaugă şi riscul mai ridicat de contractare în acest anotimp a toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice, care duc la pierderi suplimentare de lichide şi de săruri minerale.

Riscul de deshidratare este mai mare vara, pentru că pierdem mai multă apă prin transpiraţie!

Atleţii şi toţi cei care fac sport. Mulţi dintre cei care fac mişcare afară, în soare, nu reuşesc să suplimenteze aşa cum ar trebui pierderile mari de lichide şi de săruri minerale.

Vârstnicii. Senzaţia de sete nu mai apare la fel de prompt la vârste înaintate, ceea ce creşte riscul de deshidratare. De asemenea, mulţi vârstnici au probleme renale sau iau medicamente care cresc diureza, cum este şi cazul antihipertensivelor. Uneori, le este teamă să nu agraveze, prin consumul de lichide, incontinenţa urinară, frecventă la ei.

Copiii. Rata lor metabolică, adică ritmul în care corpul consumă energie, este  mai mare decât cea a adulţilor, ceea ce înseamnă că organismul foloseşte mai multă apă în timpul arderilor. În plus, rinichii lor nu filtrează apa la fel de eficient precum cei ai adulţilor.

Muncitorii în aer liber. Cei care lucrează în construcţii, poliţiştii de la circulaţia rutieră, poştaşii şi toate categoriile profesionale care-şi desfăşoară activitatea în căldură sunt expuse riscului de deshidratare.

Semnele  deshidratării:

  • buzele şi limba uscate,
  • dureri de cap,
  • slăbiciune şi oboseala,
  • urina este închisă la culoare,
  • micţiuni la intervale mari de timp,
  • greaţă şi ai crampe musculare.

Deshidratarea severă creşte ritmul cardiac şi tensiunea arterială şi duce la confuzie, halucinaţii şi chiar la pierderea cunoştinţei.

Pune viaţa celor mici în pericol! 

Îţi poţi da seama că un bebeluş sau un copil este deshidratat după lipsa de chef de joacă, după faptul că udă mai puţin de şase scutece pe zi sau, dacă este mai mare, după numărul redus de micţiuni (la un interval mai mare de opt ore) şi după lipsa lacrimilor atunci când plânge.

Ştiai că…

          … o deshidratare uşoară încetineşte rata metabolismului cu 3 la sută?

Când, câtă şi de care apa bem ?

Alternează apa minerală cu una de masă sau de izvor, pentru că prea multe săruri minerale pot intoxica organismul

Apa este singurul lichid care hidratează eficient organismul şi care potoleşte senzaţia de sete. Niciun alt aliment fluid nu poate înlocui apa pe termen lung fără să deregleze metabolismul şi să afecteze sănătatea. Că trebuie să consumăm doi litri de apă pe zi auzim ori de câte ori deschidem televizorul.

Aceasta este însă o recomandare generală, nu tocmai exactă, dacă ţinem cont că aportul de apă se calculează în raport cu vârsta, cu greutatea, cu gradul de efort fizic şi cu alimentaţia fiecăruia. Chiar şi clima este importantă când se calculează necesarul de apă. Dacă am trăi în deşert, de exemplu, ar trebui să bem un litru de apă la fiecare oră.

Ce este indicat sa consumam:

  • fructe: in topul celor mai hidratante fructe se află, fireşte, pepenele roşu, căci conţine 92 la sută apă, dar şi minerale. Pepenele galben, avocado, papaya, merele, strugurii ocupă următoarele locuri. 
  • legume: cele mai bune sunt castraveţii, care conţin un raport ideal de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu. Alături de castraveţi, indicate în aceste sezon sunt şi roşiile, care conţin 90 la sută apă.
  • bere: unii specialisti susţin că berea, chiar dacă are alcool, poate rehidrata organismul în aceeaşi măsură ca apa după un efort fizic. Acest efect se datorează mineralelor din compoziţie, care le înlocuiesc pe cele pierdute prin transpiraţie. Însă berea este hidratantă doar dacă este băută cu moderaţie, avertizează specialiştii! Moderaţie înseamnă 500 ml zilnic în cazul bărbaţilor şi 300 ml pe zi în cazul femeilor.
  • ceaiuri de salvie, soc sau frunze de nuc – cu efect antisudorific – pentru a scăpa de disconfortul cauzat de transpiraţia abundentă
  • lapte: datorită conţinutului crescut de minerale şi de vitamine, acest aliment este o opţiune foarte bună pentru rehidratare. Un alt atu al laptelui îl reprezintă aminoacizii din compoziţie, care ajută la dezvoltarea musculară şi la refacerea ei după un efort fizic.

Evita: alcoolul, sarea si bauturile care contin zahar!!

În zilele toride de vară, este foarte important să ne hidratăm mai mult decât de obicei şi să consumăm cât mai multe fructe şi legume proaspete. În această perioadă este indicat consumul de apă oligominerală naturală, la care se adaugă puţină zeamă de lămâie.

Pentru că organismul este stresat termic vara, este bine să consumăm alimente uşoare. Carnea albă şi peştele preparate la abur şi însoţite de legume vor echilibra într-un mod sănătos dieta de vară.

Din cauza tulburărilor digestive care apar frecvent vara, stomacul este solicitat şi, de aceea, se recomandă în mod special creşterea consumului de fructe şi de legume apoase. Roşia este benefică în acest sens, dar şi ardeii, ceapa verde, fasolea verde, castraveţii, mazărea verde, vinetele, piersicile, perele de vară, nectarinele, pepenele, prunele şi smochinele crude.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*